Infrastructură critică după standarde NATO, construită în timp record, și un nou pariu: avataruri AI de rol care cresc eficiența echipei13 min. de citit
Într-un articol publicat de agenția IBC Focus în Top 100 Antreprenori Generali în Construcții, ediția 2026, Cătălin Podaru, CEO Leviatan Group, a vorbit despre proiectele strategice dezvoltate de Ubitech Construcții, provocările gestionării unor lucrări de infrastructură critică și investițiile în tehnologii avansate, inteligență artificială și dezvoltarea competențelor echipei, care contribuie la transformarea modului de lucru.
Cum a arătat 2025 pentru Ubitech Construcții din punct de vedere operațional și financiar? Care au fost cele mai importante proiecte sau decizii pentru companie?
2025 a fost pentru Ubitech Construcții un an de consolidare strategică, într-un context de piață cu multe provocări și incertitudini. Ne-am concentrat activitatea asupra proiectelor publice și speciale cu grad ridicat de complexitate tehnică și impact real pentru comunitate, o pondere importantă având-o proiectele din zona de apărare. Astfel, am finalizat perioada de commissioning intern pentru faza I de extindere și modernizare a Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii (unul dintre cele mai mari proiecte publice din România), am edificat un pavilion NOC și CSOC (centru de operațiuni de rețea și de securitate cibernetică) în Sibiu și am dezvoltat noi facilități pentru Colegiul Național Militar „Dimitrie Cantemir” din Breaza, iar în portofoliul nostru au intrat noi proiecte importante. Printre acestea se numără noul Spital Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase Brașov, care va avea peste 40.000 mp și 279 de paturi, precum și modernizarea facilităților din poligonul Valea Poienii, un obiectiv esențial pentru instruirea forțelor specializate în domeniul apărării CBRN (chimică, biologică, radiologică și nucleară).
Dacă proiectele arată ce construim, deciziile din zona tehnologică arată cum ducem la bun sfârșit proiectele. Anul trecut am accelerat transformarea digitală a companiei, am mizat pe Digital Twin holistic, automatizări și soluții bazate pe inteligență artificială. Aceste direcții ne-au oferit mai multă predictibilitate, calitate și eficiență în execuție, prin conectarea datelor din teren, a modelelor BIM și a proceselor operaționale într-un ecosistem coerent. Astfel, 2025 a fost nu doar un an al proiectelor, ci și un an al investiției în modul de lucru care va susține competitivitatea companiei pe termen lung.
Din punct de vedere financiar, 2025 a adus o scădere a cifrei de afaceri comparativ cu 2024, ca efect al contextului economic dificil pentru întregul sector, dar și al unei decizii asumate de recalibrare a portofoliului către noi tipuri de proiecte.
Sunteți implicați în proiecte cu grad ridicat de complexitate tehnică și strategică. Ce tip de proiecte generează astăzi cea mai mare presiune asupra unei companii de execuție?
Din experiența noastră, presiunea nu vine dintr-o singură direcție, ci din suprapunerea mai multor exigențe. Derulăm infrastructuri publice și speciale în care siguranța, funcționalitatea, securitatea și termenele ferme trebuie gestionate simultan – orice modificare tehnică se propagă imediat în costuri, planificare și organizarea șantierului. Această complexitate ne-a obligat să fim mai riguroși, să anticipăm riscurile, să integrăm soluții digitale și să menținem o comunicare permanentă între toate echipele implicate, iar experiența acumulată în proiecte strategice ne permite astăzi să livrăm responsabil, indiferent de presiunile din piață.
La nivel de industrie, cea mai mare presiune o generează proiectele publice mari cu finanțare europeană și termene stricte de finalizare – infrastructura de transport, de apărare și de sănătate. Depășirea termenului nu mai înseamnă doar penalități, ci pierderea finanțării. Peste acest risc se suprapune presiunea financiară asupra executantului: cheltuielile curg din prima zi, iar încasările vin în tranșe, cu retenții și termene lungi de plată – nu întâmplător, 2025 a adus aproape 1.400 de insolvențe în construcții.
Fiecare categorie își are propria anatomie a presiunii: în transport, volumele mari și termenele europene comprimă planificarea și logistica; în securitate și apărare, presiunea atinge intensitatea maximă, prin standardele ridicate de securitate, conformitate și coordonare operațională; iar în sănătate, complexitatea tehnică se îmbină cu rigiditatea absolută a termenelor. Sunt exact proiectele în care diferența o face capacitatea de a planifica realist, de a decide rapid și de a păstra calitatea până la capăt, iar aici experiența și disciplina operațională devin cel mai valoros activ al unei companii de execuție.
Care sunt proiectele care definesc cel mai bine direcția în care merge astăzi compania?
Direcția noastră este definită astăzi de proiecte precum cele de transformare internă, pe care le tratăm cu aceeași seriozitate ca pe cele de business. Investim constant în programe de dezvoltare a echipei și în AI literacy, pentru că tehnologia produce impact doar cu oameni pregătiți să o folosească.
Cel mai ambițios demers este crearea avatarurilor AI de rol – sisteme integrate în fluxurile zilnice, care preiau activitățile unui întreg rol din companie, sub coordonarea specialiștilor. Dezvoltăm deja avataruri pentru Devize, Propuneri Tehnice, Achiziții Publice și Procurement, cu ținte concrete de eficientizare.
O altă inițiativă cu impact vizează integrarea unor asistenți virtuali în ochelari smart, pentru ca informațiile din modelul BIM și din documentația tehnică să poată fi accesate direct pe șantier, în câteva secunde. Această direcție deschide inclusiv posibilitatea unor comparații live între ceea ce este executat și ceea ce a fost proiectat, oferind specialiștilor noștri un mod de lucru mai rapid, mai conectat și mai precis în anii următori.Toate aceste proiecte arată cum vor lucra specialiștii noștri în următorii ani.
Există un punct în care complexitatea unui proiect nu mai ține de construcția propriu-zisă, ci de capacitatea companiei de a coordona volume foarte mari de informație, echipe și decizii?
Cu siguranță, iar în proiectele pe care le derulăm acel punct este chiar regula jocului. Construcția propriu-zisă este doar partea vizibilă. În spatele ei stau volume uriașe de date care trebuie corelate permanent. Iar costul informației necorelate este real: o neconcordanță între planuri descoperită abia pe șantier se plătește scump, iar o intervenție care ar trebui să dureze minute se poate transforma în zile atunci când datele despre clădire lipsesc.
De aceea, tratăm datele ca pe o resursă strategică, la fel de importantă ca materialele sau utilajele. Instrumentele de inteligență artificială preiau procesarea acestui volum cu o viteză și o rigoare imposibil de atins manual, însă decizia finală rămâne la specialiștii noștri. Coordonarea echipelor și a deciziilor se face integral în sistem BIM: toate specialitățile contribuie simultan la același model digital, conflictele tehnice sunt rezolvate înainte de execuție, iar informația rămâne consistentă din proiectare până în operare. Acest mod de lucru are din 2026 și o confirmare independentă: certificarea BSI Kitemark™ pentru BIM. Astfel, complexitatea nu ne copleșește, ci devine avantajul nostru competitiv.
Care sunt semnalele pe care le urmăriți cel mai atent atunci când încercați să înțelegeți direcția în care merge piața?
Urmărim în primul rând direcția investițiilor: bugetele alocate proiectelor de construcții, calendarul licitațiilor, ritmul absorbției fondurilor europene și domeniile către care se orientează finanțările noi. Acolo unde se contractează astăzi se va construi mâine, iar acest flux rămâne cel mai fidel barometru al pieței. La fel de atent urmărim însă și sănătatea financiară a lanțului de execuție (comportamentul de plată al beneficiarilor, evoluția insolvențelor, soliditatea subantreprenorilor), pentru că o piață poate arăta bine în volume și, în același timp, să se fragilizeze din interior. Noi vrem să vedem fisurile înainte să devină vizibile în proiecte.
Al doilea palier ține de costuri și tehnologie. Prețurile materialelor de bază, energia, logistica și costul muncii, împreună cu schimbările fiscale și de reglementare, ne spun cum trebuie să ofertăm și să contractăm responsabil. Iar ritmul tehnologiei ne arată poate cel mai important semnal: direcția pieței nu e dată doar de cât se construiește, ci și de cum. Viteza cu care se adoptă BIM, inteligența artificială și automatizarea desparte deja companiile care vor conta mâine de cele care doar rezistă azi.
Există proiecte pe care astăzi le analizați diferit față de acum câțiva ani, chiar dacă rămân atractive din punct de vedere financiar?
Modul în care evaluăm un proiect s-a schimbat vizibil. Cifrele rămân importante, dar nu mai spun întreaga poveste. Astăzi, două întrebări cântăresc la fel de greu: ce impact real are proiectul asupra comunității și cât de sustenabil este pe întreaga durată de viață. Un contract poate arăta impecabil în cifre și, totuși, să nu treacă de acest filtru.
De aceea, ne-am orientat către proiecte care lasă ceva în urmă – sănătate, educație, apărare – și le gândim dincolo de momentul recepției. Pentru noi, diferența reală este între a executa un contract și a construi ceva care contează.
Există o diferență între companiile care construiesc volume mari și cele care construiesc sisteme capabile să gestioneze complexitate?
Diferența există și se vede abia când proiectul devine dificil. Volumul se poate atinge prin acumulare: mai mulți oameni, mai multe utilaje, mai multe șantiere deschise simultan. Complexitatea, în schimb, cere un mod de organizare: fluxuri clare de date, decizii trasabile, specialități care lucrează pe același model digital și riscuri anticipate înainte să devină probleme. Sunt două capacități diferite, iar o companie matură are nevoie, în realitate, de amândouă – volumul asigură forța de execuție, sistemul asigură controlul.
Pentru noi, această lecție a venit direct din proiectele strategice pe care le derulăm: la nivelul lor de exigență, capacitatea de a gestiona complexitatea nu mai este un diferențiator, ci o condiție de acces. De aceea am investit în BIM, în Digital Twin și în automatizări înainte ca piața să le ceară, pentru că într-o industrie în care marjele se îngustează și fiecare zi de întârziere costă, performanța nu se mai măsoară doar în metri cubi de beton, ci în capacitatea de a ține complexitatea sub control până la ultima zi de execuție.
În ultimii ani, multe companii au investit agresiv în extindere. Care sunt investițiile care fac cu adevărat diferența într-un business de construcții?
Din experiența noastră, adevărata diferență apare atunci când investițiile în tehnologie și cele în oameni merg mână în mână. Tehnologia fără oameni pregătiți să o folosească rămâne o cheltuială, nu o investiție, iar oamenii talentați fără instrumente moderne ajung să-și consume energia în procese care ar putea fi automatizate. Valoarea reală apare doar acolo unde cele două cresc împreună.
Acesta este principiul pe care îl aplicăm de ani de zile: fiecare investiție în tehnologie este dublată de una în competențele echipei. Am adoptat BIM și soluții bazate pe inteligență artificială, dar în paralel am investit constant în programe de dezvoltare și în AI literacy, pentru că un instrument neînțeles rămâne nefolosit, oricât de performant ar fi. Constanța acestor investiții în oameni are și o recunoaștere externă: certificarea Top Employer, obținută de grupul nostru de companii doi ani consecutiv, în 2025 și 2026, de la Top Employers Institute. Iar rezultatele se văd exact acolo unde contează: în proiectele complexe, unde disciplina operațională și capacitatea echipei de a lucra integrat cu tehnologia fac diferența dintre un termen respectat și unul depășit. Într-o piață în care mulți au crescut pe orizontală, noi am ales să creștem în profunzime, iar această alegere se dovedește astăzi cea mai valoroasă investiție a noastră.
Ce înțelege piața complet greșit despre profitabilitatea din construcții?
Piața privește profitabilitatea aproape exclusiv prin prisma a ce se construiește – valoarea contractului, marja, costul pe metru pătrat. Însă adevărata profitabilitate ține de cum construiești, iar ea trebuie privită în mod sustenabil, pe întreaga durată de viață a clădirii, nu doar la momentul recepției.
O clădire poate arăta impecabil la predare și, în același timp, să devină o povară financiară în exploatare, pentru că mentenanța și operarea (care pe termen lung depășesc de câteva ori investiția inițială) nu au fost gândite din faza de proiectare. Este semnalul de alarmă pe care îl transmitem constant, mai ales în contextul investițiilor de miliarde în infrastructura medicală: fără management BIM real și fără ca operarea să fie gândită de la început, spitalele moderne (dar la fel de bine clădirile publice, obiectivele industriale sau infrastructurile critice) riscă să devină găuri negre financiare în loc de investiții sustenabile.
Soluțiile există, iar diferența o face conceptul de Digital Twin holistic: nu o simplă hartă digitală a clădirii, ci o replică vie a întregului obiectiv (spații, fluxuri, echipamente și decizii de operare, toate conectate), care permite ca întrebările grele să primească răspunsuri încă din proiectare, nu după ce clădirea e deja construită. O clădire valoroasă nu este cea care arată bine la predare, ci cea care funcționează bine și peste 10, 20 sau 50 de ani. Ce lipsește deocamdată nu sunt instrumentele, ci înțelegerea importanței lor, la toate nivelurile, iar aici piața are cel mai mult de recuperat.
Ubitech Construcții a fost implicată în ultimii ani în proiecte cu un grad ridicat de complexitate tehnică și strategică. Care este proiectul care a schimbat cel mai mult modul în care compania își organizează astăzi execuția?
Cel mai bun exemplu este extinderea și modernizarea Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii, unde am realizat infrastructura pentru aeronavele F-16. Lucrările au respectat simultan normele românești de aviație, cerințele NATO și pe cele ale partenerului american, ceea ce ne-a impus o disciplină nouă: calitatea proiectată din start, nu verificată la final.
Proiectul a presupus volume impresionante de lucrări, în execuție fiind utilizate 20.000 mc de beton armat, 67.000 mc de beton rutier, 100 km de țevi și conducte, 1.000 t de oțel laminat și 1.200 t de oțel beton pentru armarea betonului în elemente și structuri din beton armat. De asemenea, au fost realizate săpături cu un volum de peste 700.000 mc și umpluturi de circa 500.000 mc, la care s-au adăugat rețelele edilitare critice pentru dezvoltarea bazei. Gestionarea acestor volume a fost posibilă prin integrarea procesului de proiectare și a zonei de șantier, iar rezultatul a confirmat eforturile: am finalizat lucrările fazei I în timp record, cu 25% înainte de termenul planificat, validând modelul nostru integrat Design & Build.
Dincolo de dimensiunea tehnică, acest proiect a însemnat o schimbare de perspectivă. Fiind vorba despre infrastructura critică a României, fiecare termen avea în spate o miză națională, pentru că astfel de lucrări trebuie realizate cu ani buni înaintea livrării aeronavelor. Ritmul accelerat în care am lucrat la Câmpia Turzii a permis operarea la timp a avioanelor F-16 și a pregătit terenul pentru viitoarele F-35, în contextul efortului Guvernului României pentru achiziția acestora. Echipa a lucrat cu ceea ce numim patriotism profesional, iar disciplina de execuție dobândită acolo a devenit astăzi standardul nostru intern, aplicat în fiecare proiect.
Interviul integral poate fi citit în TOP 100 Antreprenori Generali în Construcții 2026, publicat de agenția IBC Focus.
