În ultimii ani, blockchain-ul a ajuns să fie invocat în tot mai multe discuțiile despre digitalizare, inovație și modernizarea industriilor tradiționale. În practică, însă, utilizarea reală a blockchain-ului în sectorul construcțiilor este destul de limitată. De multe ori, termenul este folosit în contexte care nu presupun implementări autentice, ci mai degrabă pentru a crea impresia unei transformări digitale – un fenomen tot mai des întâlnit și cunoscut drept digital washing.

Cu toate acestea, merită analizat potențialul pe care această tehnologia îl poate avea într-o industrie complexă precum cea a construcțiilor. Cu numeroși actori implicați, contracte complexe, fluxuri de aprobare dificile și un volum mare de informații, acest sector este unul în care transparența și automatizarea ar putea aduce beneficii considerabile.

Unul dintre cele mai promițătoare instrumente dezvoltate pe baza tehnologiei blockchain este smart contract (contractul inteligent). În esență, smart contract este un set de reguli codificate, care se execută automat atunci când sunt îndeplinite condițiile prestabilite. Într-un proiect de construcții, aceste condiții pot include, de exemplu, finalizarea unui anumit stadiu al lucrărilor, livrarea materialelor sau obținerea unei autorizații. Odată ce condiția este verificată și validată (manual sau printr-un sistem digital integrat), acțiunea aferentă – cum ar fi plata unei tranșe – este executată automat, fără a mai fi nevoie de intervenție umană sau aprobări suplimentare.

O analiză realizată de Autodesk cu privire la aplicabilitatea tehnologiei blockchain în construcții arată că aceasta are potențialul de a crea o „sursă unică de adevăr” pentru toate părțile implicate într-un proiect. Informațiile nu mai sunt fragmentate între multiple baze de date, foi de calcul sau platforme, ci sunt înregistrate pe un registru distribuit, imuabil și verificabil de oricine are acces. În plus, toate modificările sau actualizările sunt înregistrate cronologic, ceea ce face procesul de auditare mai simplu și mai sigur.

Beneficiile blockchainului au fost analizate și în zona lanțului de aprovizionare. Potrivit unei analize publicate de Building Radar, trasabilitatea completă a materialelor – de la punctul de origine până la utilizarea lor efectivă în șantier – poate fi obținută prin înregistrarea fiecărei etape pe blockchain. Acest lucru nu doar că îmbunătățește controlul calității, dar reduce și riscurile legate de fraudă, furt sau utilizarea unor materiale neconforme. În plus, un exemplu relevant al aplicării blockchain-ului în practică este proiectul Hitachi Electronic Signature Service, dezvoltat de compania Hitachi, care poate garanta autenticitatea documentelor și poate facilita integrarea între sisteme digitale prin API-uri sau mecanisme biometrice, deschizând perspective relevante și pentru industria construcțiilor.

Deși anumite exemple internaționale arată că blockchain-ul poate aduce un plus de transparență și control în proiectele de construcții, adoptarea acestei tehnologii pe scară largă rămâne dificilă. Așa cum subliniază și Bernard Marr, expert de renume mondial în utilizarea inteligentă a datelor și inteligenței artificiale în business, în analiza dedicată limitărilor acestei tehnologii, multe dintre provocările fundamentale ale blockchain-ului devin cu atât mai evidente în industriile unde procesele sunt deja sensibile, lente sau dificil de standardizat.

Un prim obstacol este complexitatea tehnologică. Blockchain-ul necesită expertiză avansată în registre distribuite, criptografie și mecanisme de consens, ceea ce îl transformă într-o soluție greu de implementat într-un domeniu în care digitalizarea de bază este încă în dezvoltare. În lipsa unei infrastructuri digitale solide, riscul unor implementări costisitoare și ineficiente este ridicat.

La aceasta se adaugă problema scalabilității. Rețelele blockchain încetinesc pe măsură ce crește volumul tranzacțiilor, iar construcțiile presupun un flux intens de aprobări, actualizări și verificări. O tehnologie care pierde din viteză atunci când este folosită intens nu poate susține ritmul unui proiect complex.

Fragmentarea ecosistemelor blockchain reprezintă un alt impediment major. Platformele existente nu sunt standardizate și nu comunică între ele, iar într-o industrie care implică numeroși actori – proiectanți, furnizori, antreprenori, autorități – lipsa interoperabilității face imposibilă crearea unui flux unitar de date.

Nu în ultimul rând, costurile ridicate și riscurile legate de securitate limitează adoptarea. Infrastructura necesară, nevoia de mentenanță specializată și vulnerabilitățile potențiale din implementarea smart contracts transformă blockchain-ul într-o investiție greu de justificat pentru majoritatea companiilor.

Toate acestea explică de ce, dincolo de numeroasele promisiuni și studii, blockchain-ul rămâne o tehnologie puțin utilizată în practică. În lipsa unor condiții clare de aplicare, termenul ajunge adesea să fie folosit doar declarativ, pentru a sugera inovație – un fenomen tot mai recognoscibil ca digital washing.

În acest context, deși blockchain-ul are potențialul de a aduce transparență, automatizare și siguranță în industria construcțiilor, specialiștii Ubitech sunt de părere că implementarea sa la scară largă în România este, cel puțin pentru moment, puțin probabilă.